Istoric SUA

Istoric SUA

Sub formă de concept, Efficient Consumer Response datează de la primele eforturi ale partenerilor comerciali din industria alimentară americană de a reduce costurile, fluidiza distribuţia şi servi mai bine consumatorii. În ultimele decenii ale mileniului, distribuitorii şi furnizorii au centralizat distribuţia. Supermarket-ul a reunit auto-servirea cu merchandising-ul de masă într-un cadru care a permis industriei să monitorizeze îndeaproape cererea consumatorilor.

Majoritatea elementelor care alcătuiesc ECR au fost dezvoltate în ultimii 20 de ani, începând cu Universal Product Code (UPC) – Codul universal al produselor şi tehnologia scanării (citirea optică a codurilor cu bare). O serie de iniţiative reunite ale industriei au oferit strategii numeroase pentru a îmbunătăţi eficienţa şi a reduce risipa – de la Uniform Communication Standard (UCS) – Standardul uniform de comunicaţie la Direct Product Profit (DPP) – Profitul direct pe produs. Totuşi, cu excepţia scanării, nici una dintre aceste strategii nu a fost adoptată pe scară largă.

O serie de evenimente la sfârşitul anilor ’80 şi începutul anilor ’90 s-au constituit într-un semnal de alarmă la adresa industriei: o recesiune caracterizată prin inflaţie, dezvoltarea produselor aparţinând mărcilor private şi apariţia formatelor alternative precum asociaţiile de depozite şi supercentrele comerciale.

Lansarea ECR

Cu scopul de a studia căi de a oferi o valoare mai mare consumatorilor, liderii din industrie au format Efficient Consumer Response Working Group (Grupul de lucru ECR), în vara anului 1992. Pentru a se asigura că beneficiile acestui efort vor fi disponibile pentru toate segmentele industriei alimentare, s-a decis dezvoltarea ECR prin intermediul asociaţiilor comerciale de frunte.

Grupul de lucru a realizat un studiu major care documenta modul în care industria ar putea economisi zeci de miliarde de dolari anual. Raportul era focalizat asupra a 4 domenii de bază:

  • Efficient Assortment (Sortiment eficient) – a optimiza mixul de produse şi alocarea spaţiului, crescând astfel productivitatea vânzărilor şi viteza de rotaţie a inventarelor;
  • Efficient Product Introductions (Lansarea eficientă a noilor produse) – a creşte rata de succes a noilor produse prin colectarea regulată şi folosirea în comun de către partenerii comerciali a unor date mai exacte privind cumpărările;
  • Efficient Promotions (Promovări eficiente) – a identifica reduceri de costuri ce pot apărea prin reducerea complexităţii în acordurile dintre distribuitori şi furnizori care nu adaugă valoare pentru consumator.
  • Efficient Replenishment (Reaprovizionarea eficientă) – a fluidiza distribuţia bunurilor, de la linia de producţie la punctul de vânzare. Administrând în comun inventarele, distribuitorii şi furnizorii pot reduce costurile de depozitare şi distribuţie.

Proiectul reunit al industriei

În acest context, asociaţiile comerciale au organizat cel mai ambiţios demers al industriei de la dezvoltarea U.P.C. şi până la acel moment. În 1993, grupul de lucru a format Joint Industry Project on Efficient Consumer Response (Proiectul reunit al industriei privind ECR), compus din reprezentanţi din partea a 11 asociaţii comerciale şi a Uniform Code Council. Până în 1994, mai mult de 300 de persoane participau la proiect, reprezentând peste 100 de companii din fiecare segment al industriei. Acest efort a fost sprijinit de 20 de grupuri de consultanţă şi instituţii educaţionale de frunte. În plus, sute – poate mii – de parteneri comerciali de pe întreg continentul nord-american erau implicaţi în proiecte similare.

Proiectul reunit al industriei şi-a propus să analizeze fiecare verigă din sistemul de distribuţie şi să identifice metode pentru reducerea costurilor şi îmbunătăţirea eficienţei, şi apoi să sintetizeze concluziile într-o serie de rapoarte. Comitetul executiv a adoptat un set de principii călăuzitoare pentru proiect, începând cu nevoia focalizării continue pe oferirea unei valori mai bune consumatorilor, prin îmbunătăţirea produselor, sortimentelor, serviciilor şi disponibilităţii, toate cu un cost mai scăzut. Ţelul proiectului este să ofere companiilor individuale instrumentele şi informaţiile necesare privind căile pentru a genera o valoare mai mare pentru consumator. Fiecare companie poate decide apoi în mod independent modalitatea de a le aplica.